Stamate Mirela-Silvia Pro Anima Cabinet Individual de Psihologie - Produse

Dezvoltarea personala se adreseaza celor care doresc sa se autodepaseasca, , sa invete cum sa-si rezolve problemele existentiale si sa dezvolte relatii mai bune cu cei din jur. Obiectivul principal al autocunoasterii si dezvoltarii personale il reprezinta dezvoltarea abilitatilor de autoevaluare realista a propriilor caracteristici si de autoreglare emotionala si comportamentala in situatii diverse legate de viata si cariera. In timpul procesului de dezvoltare personala, persoana isi exploreaza propriile abilitati, emotii, motivatii, atitudini care alcatuiesc imaginea sa de sine. Aspectele relevante ale autocunoasterii si dezvoltarii personale sunt: - imaginea de sine; - aptitudinile si abilitatile personale; - sistemul motivational; - emotiile si mecanismele de aparare; - autoeficacitatea personala. Constientizarea modului in care o persoana isi traieste propriile sentimente si emotii este un prim pas in autoreglarea emotiilor si favorizarea unei stime de sine ridicate, aspecte esentiale in cadrul procesului de dezvoltare si crestere personala.

Psihoterapia de grup reprezinta o experienta terapeutica comuna care include prezenta altor persoane care se confrunta cu problematici similare. Terapia de grup se poate focusa asupra relatiilor interpersonale sau pe probleme speciale comune tuturor membrilor grupului de terapie. Terapia de grup este folosita pentru a obtine o multitudine de obiective terapeutice diferite. In functie de acest aspect, grupurile terapeutice sunt de obicei impartite in doua tipuri mari “grupuri psihoeducationale” si “grupuri orientate spre proces”. Participatii la sesiunile de grup discuta problemele lor cu alte persoane care au experimentat evenimente similare, le ofera un mediu de sprijin si de asimilare. Clientii care frecventeaza terapia de grup raporteaza adesea un sentiment de “apartenenta” si de incurajare. In plus, clientii din terapia de grup sunt adesea persoane resursa pentru altii care se confrunta cu probleme pe care primii au reusit sa le rezolve. Exista numeroase probleme psihologice si emotionale care sunt tratate prin intermediul terapiei de grup. Iata unele dintre problematicile pentru care poate fi utila terapia de grup sunt: abuzul de substante, depresia, anxietatea, stresul posttraumatic, abandonul, violenta domestica, dependenta (jocuri de noroc, internet, cumparaturi, etc.), doliul, tulburari ale comportamentului alimentar, divortul, elemente specifice asumarii rolurilor parentale, stima de sine, probleme de relationare etc.

Terapia de familie se focuseaza asupra relatiilor din familie si are loc cu participarea mai multor membri ai familiei. Psihoterapia de familie poate reprezenta forma principala de terapie sau ar putea fi folosita o interventie complementara terapiei individuale. In terapia de familie, familia este privita ca un “sistem intreg”, mai degraba decat ca o suma a membrilor sai individuali. Ca si in cazul terapiei individuale si a celei de grup, terapia de familie este folosita pentru a aborda o vaarietate de scopuri terapeutice. In loc sa abordeze problemele ca apartinand si fiind generate de catre un anumit membru al familiei (numit si “pacient identificat”), terapia de familie va ajuta sa identificati modalitatile prin care problemele relationale si cele individuale sunt cauzate si intretinute de catre insasi dinamica familiei. De exemplu, daca un copil are probleme scolare si sociale, accentual va cadea asupra identificarii modelelor familiale care au contribuit la aceste probleme, mai degraba decat asupra lucrului individual cu copilul. Cateva situatii in care este utila terapia de familie: • reguli de familie, roluri si asteptari neclare sau contradictorii; • dorinta de comunicare mai clara, directa si mai plina de compasiune; • modele disfunctionale de gestionare si solutionare a conflictelor; • eficientizarea stilurilor parentale si de disciplinare • o mai buna conectare emotionala intre membrii familiei; • durere transgenerationala legata de doliu, tranzitie si pierdere etc. Cum functioneaza terapia de familie? Teoria sistemelor de familie stipuleaza ca noi, ca indivizi, invatam mai intai despre noi insine, emotiile noastre si modul de a gestiona relatiile apropiate din experientele avute in familia noastra de origine. Aceasta experienta personala influenteaza modul in care avem tendinta de a functiona in toate celelalte relatii pe care le-am putea avea pe parcursul vietii noastre. Pe masura ce ajungem sa ne intelegem mai bine in sistemul emotional al familiei noastre, si lucram pentru a vindeca reactiile noastre naturale, anxioase, putem deveni mai flexibili in relatiile noastre maritale, parentale, de munca sau sociale.

Persoanele care se confrunta cu probleme de relationare si de comunicare pot lucra in cadrul demersului psihoterapeutic in scopul imbunatatirii calitatii casatoriei sau a relatiei lor. Psihoterapia de cuplu are drept obiectiv principal relatia, mai mult decat persoanele implicate in aceasta ca si individualitati. Pe parcursul psihoterapiei de cuplu se poate observa faptul ca “relatia” este “client” intr-o masura egala cu cei doi parteneri, iar psihoterapeutul lucreaza impreuna cu acestia pentru a determina ce obiective sunt reprezentative pentru relatia lor. Terapeutul va cauta si alte sentimente sau experiente care sunt “aduse in” relatie. Partenerii ghidati de terapeut analizeaza modelele de relationare folosite in diada maritala, precum si experientele interne si externe care au impact asupra relatiei. Este foarte probabil ca aceste modele sa se manifeste inclusiv in cadrul sedintelor de terapie, la fel de bine cum se manifesta si in afara lor. Atunci cand acest lucru se intampla, terapeutul incurajeaza partenerii sa exploreze aceste experiente cu scopul de a adopta modele comportamentale, roluri si modalitati de comunicare mai folositoare. Un alt aspect important al psihoterapiei de cuplu este reprezentat de analiza modelelor de comunicare utilizate de catre parteneri. O relatie maritala eficienta nu este una fara probleme, ci una care poate gestiona problemele. Si pentru aceasta comunicarea joaca un rol important. Daca un cuplu nu stie cum sa gestioneze un conflict, si mai degraba tinde sa-l evite sau sa-l dispute intr-o maniera agresiva, nimic nu poate fi rezolvat, resentimentele cresc si solutiile nu sunt niciodata identificate. De cele mai multe ori, absenta unor solutii eficiente reprezinta un factor principal pentru aparitia insatisfactiei maritale si decizia de a divorta. Unul dintre primiii pasi in imbunatatirea relatiei maritale este reprezentat de elementele care presupun a invata cuplul cum sa-si regleze emotiile, cum sa-si pastreze calmul si sa foloseasca abilitati de comunicare sanatoasa astfel incat problemele noi si cele vechi sa fie intr-un final rezolvate. Desigur, poate fi nevoie de luni, poate chiar de ani, pentru ca un cuplu sa se vindece, sa se reconecteze si partenerii sa se simta din nou securizati emotional.

Acest tip de psihoterapie implica intalnirea cu un terapeut in scopul de a reduce suferinta interna care se manifesta de cele mai multe ori sub forma unor comportamente problematice, a unor convingeri si sentimente disfunctionale, precum si raspunsuri somatice. Mai mult, psihoterapia reprezinta un mijloc de facilitare a autodezvoltarii si a autodepasirii. Psihoterapia poate ajuta oamenii sa inteleaga si sa modeleze barierele care afecteaza calitatile pozitive de tipul bucuriei, compasiunii, pacii, respectului de sine, al legaturii spiritual si al dragostei. Astfel, oamenii se pot bucura de tratament si pot savura calatoria prin intermediul careia constientizeaza aspecte legate de propria persoana, de lumea lor interioara si de relatiile in care sunt implicati. Psihoterapia poate fi utila pentru mai multe probleme interpersonale si intrapersonale: crizele existentiale, tulburarile din sfera personalitatii, nevrozele, afectiunile psihosomatice, perioade de schimbari si tranzitii, separare sau divort,npierdere (doliu), sentimente de neajutorare, pesimism, furie excesiva sau iritabilitate, stima de sine scazuta, devalorizare, abuz de substante (alcool, droguri), anxietate, atacuri de panica, fobii, depresie, retragere din viata sociala, probleme de relationare, dificultati in luarea deciziilor, sentimente de vinovatie, experienta trairii unor situatii traumatice in trecut sau in prezent, tulburari alimentare sau ale imaginii corporale, dificultati legate de somn si altele. In general psihoterapia moderna este un proces profund care presupune a asculta, a invata si a lucra cu aspecte delicate (de exemplu traume si rani de atasament). Pe parcursul sedintelor de psihoterapie, psihoterapeutul va cauta sa-si ghideze clientul spre deblocarea propriilor disponibilitati, integrarea in colectivitate, si acceptarea de sine. Devenind constienta de lumea interioara si de grija pentru sine o persoana reuseste sa se vindece, sa se schimbe si sa cresca.